Halloween ghost story

„Intr-o sala de teatru din Londra, un domn imbracat in gri urmareste fiecare piesa de teatru si ocupa mereu acelasi scaun. Asta pana cand, intr-o seara, un spectator nedumerit de numarul locului sau incearca sa intre in vorba cu vecinul, iar acesta devine… invizibil. Dupa cateva saptamani, acelasi domn in costum gri este surprins intrand prin zid. Contrariati peste masura, angajatii sparg zidul si dau de o camaruta secreta, unde se afla un schelet si un pumnal… Explicatia? In urma cu o suta de ani, avusese loc o crima, iar sufletul victimei nu-si gasea linistea.“

Aceasta este una dintre miile de povestiri/povesti clasice cu fantome. Intrebarea este: exista sau ba? Daca ar fi sa ne luam dupa sondaje, unul din zece britanici crede ca s-a intalnit cu o fantoma. Si mai ingrijorator este faptul ca unii oameni au inceput sa fie mai siguri de existenta acestor naluci, decat de existenta lui Dumnezeu (68% vs 55%).

In acceptiunea comuna, fantomele sunt spiritele unor oameni morti. La romani, lumea spiritelor naturii si a micilor divinitati protectoare sau malefice defineste, in mare, etosul si folclorul. Chiar in prezent, prin catunele izolate, spatiul dintre lumi este stapanit de Muma Padurii, Samca, Priculici, Joimarite si Iele. Lumea mortilor este reprezentata de strigoi – suflete ale celor care, in timpul vietii, au fost rai si pacatosi si au avut parte de morti violente, fara lumanare aprinsa la capatai pentru a le ghida sufletul si fara a fi spovediti. Acestia se arata celor apropiati sau dusmanilor in somn si ii terifiaza.

Cei mai periculosi sunt moroii – copii morti nebotezati sau avortati, ale caror suflete sunt suspendate intre lumi si care au puterea de a actiona si in timpul zilei. Indeosebi, isi chinuie propriile mame. Stafia este duhul unui mort inca legat de aceasta lume, care apare in timpul noptii si nu este atat de periculos ca strigoiul. Stafiile bantuie locuintele in care au trait, cel mai adesea fara a interfera cu actualii locatari, cel mult speriindu-i fara voie. Imaginea reprezentativa este cea a unei fiinte imateriale, inconjurate de un abur alb.

Este interesant faptul ca fantomele au un loc bine stabilit in toate mitologiile. Spre exemplu, in cultura japoneza exista credinta ca suntem inconjurati in permanenta de spirite. Potrivit religiei Shinto, dupa moarte un om devine automat spirit, cateodata chiar zeitate. Traditiile sustin ca fiecare spirit are doua suflete, unul bland (nigi-mi tama), si unul violent (ara-mi-tama). Tot ele afirma ca dupa moarte orice spirit este furios si impur, motiv pentru care, timp de sapte ani, sunt indeplinite ritualuri de imbunare. Daca sufletul unei persoane nu este purificat, dupa moarte devine de-a dreptul demonic, chinuindu-i teribil pe cei ramasi in viata si transformandu-se in Yurei, fantoma groazei. Existenta spiritelor malefice este similara existentei oamenilor care misca obiecte doar cu privirea: de cele mai multe ori, considera scepticii, este vorba despre lucruri inventate.

In existenta spiritelor rele pe Pamant poti crede sau ba. Parerile despre acest subiect controversat sunt impartite. Unii oamenii de stiinta resping varianta vietii de dupa moarte si explica totul prin prisma logicii. De exemplu: „Auziti zgomote ciudate in noapte?“ Da, cu totii le auzim, numai ca fiecare le interpreteaza diferit. Legat de acestea, cercetatorii de la Institutul de Psihiatrie din Londra sustin ca zgmotele facute de fantome nu sunt decat iluzii auditive cauzate de anxietate. „Este prea frig pe hol?“ Schimbarile de temperatura se inregistreaza frecvent pe holurile si palierele locuintelor si cladirilor. Ele pot fi rezultatul aparatului de aer conditionat defect, ori al unor ferestre sparte sau lasate deschise. Cat despre prezentele neinvitate de sub pat, cercetatorii explica: de vina sunt infrasunetele naturale. Deci nu va grabiti sa dati conotatii paranormale unor simple zgomote.

Pe de alta parte, profesorul Richard Wiseman de la Universitatea din Hertfordshire, Anglia, un sever critic al paranormalului, spune: „Intotdeauna este bine sa iei in calcul mai multe posibilitati.“ El s-a chinuit mult sa verifice toate aceste posibilitati si rezultatele l-au intrigat. A chestionat 200 de oameni care fusesera cazati in cele patru case vechi ce fac parte din reteaua Mary King’s Close, situate in centrul vechi al Edinburgului – locatii cu reputatia ca sunt bantuite. Remarcabil este faptul ca aproape jumatate dintre subiecti au raportat experiente stranii.

Vanatorii de fantome de la Ghost Club din Marea Britanie considera ca descoperirea fantomelor arata cat de sensibili pot fi oamenii la contactul cu mediul inconjurator. Noi studii sustin insa ca ar fi vorba despre o noua insusire a mintii, aceea de detecta si alti locuitori ai planetei si, de ce nu, ai caselor noastre. Profesorul Richard McNally de la Universitatea Harvard si colegii sai au investigat efectul hipnopompiei – continuarea experientei din timpul visului dupa trezire, inclusiv a senzatiilor confuze si a iluziilor vizuale si sonore. Un studiu anterior demonstrase ca aproape 40% dintre oameni au trait o astfel de experienta si, conform declaratiilor cercetatorilor de la Harvard, unul din zece interpreteaza aceasta stare ca fiind o intalnire cu fantome. Problema care se pune este urmatoarea: clasica intalnire este o simpla experienta hipnopompica, un efect al infrasunetelor sau propria imaginatie incarcata de teama? Poate, dar ce anume a declansat aceste perceptii si de ce oare multi se plang de fantomele oamenilor imbracati in negru? Totusi, atata timp cat oamenii de stiinta sustin varianta unor perceptii deviate, ne raman destule intrebari fara raspuns. Wiseman a mai declarat: „Stiinta trebuie sa aprofundeze domeniile care prezinta interes pentru oameni, iar fantomele cu siguranta reprezinta un subiect fascinant.“

Bun, sa revenim cu picioarele pe pamant, desi m-au trecut cativa fiori de groaza pe sira spinarii pana acum… si sa vorbim despre imensele posibilitati de castiguri financiare de pe urma fantomelor. In primul rand, miile de carti care au abordat acest subiect. Unele dintre ele s-au mutat si pe pelicula. Filme ca Ghost, Gothika, The Others, Fantoma de la Opera (musicalul are si azi succes pe Broadway) au inregistrat incasari imense si au patruns in milioane de case, terifiind sau doar amuzand. Urmeaza o serie de festivaluri, gen Halloween la americani (copiat timid si de romani), Festivalul Fantomelor Flamande din China sau Malaezia, Ghost Fest de la Edinburg, care rotunjesc cifra de afaceri a multori intreprinzatori. Nu sunt putine nici localurile care au atras fantomele si clientii de partea lor – de exemplu Taverna cu fantome din Iasi. Nu mai luam in calcul capitalul provenit din vanzarea materialelor promotionale, gen tricouri, pixuri, afise, sepci etc., pentru ca acest gen de castig este prea incetatenit. Dar iata, in continuare, si doua moduri inedite de castig si publicitate.

Incepand de anul acesta, amatorii de spiritism, vampiri si strigoi, decisi sa-si aprofundeze cunostintele in domeniu, pot merge la castelul Muncaster din Anglia (evident!), la prima scoala de fantome din Marea Britanie. Jason Braithwaite, psiholog cognitiv si neurolog la Universitatea din Birmingham, tine cursuri de sensibilizare la fenomenele paranormale. „Nu spun ca o sa pot demonstra existenta acestor fenomene, dar o sa aveti uneltele mentale necesare pentru a le examina intr-un mod rational“, declara el. Potrivit lui Braithwaite, zgomotele si alte viziuni asociate castelului sunt provocate de fenomene fizice naturale proprii locatiei. Cursul dureaza doua zile si costa 176 de euro.

Fotbalistul David Beckham si sotia sa, Victoria, si-au vandut proprietatea din sudul Frantei, in valoare de 2,55 milioane de dolari, pe motiv ca era bantuita de stafia fostul proprietar. Interesant sau nu, pana la Victoria nimeni nu s-a plans de acest lucru. Adevar sau doar incercare de a capta atentia publicului?
 

„Vanatorii lumii de dincolo. Antologie de proza fantastica”; Editura Cartea de Buzunar
„Paranormalul, o stiinta a viitorului”, de Eugen Celan si Andrei Dorobantu; Editura Cartea de Buzunar
„Fantoma din Canterville”, de Oscar Wilde; Editura Paralela 45 (pentru copii)
 

Ghost Club a fost fondat in 1862 de cativa academicieni de la Universitatea Cambridge si de alte persoane intrigate de aceste fenomene. De-a lungul timpului, s-au inscris in club personalitati precum scriitorii Charles Dickens si Arthur Koestler sau savantul William Crookes. Clubul Fantomelor functioneaza si astazi.

Charles Dickens (1812-1870)
»Cartile si nuvelele pentru copiii scrise de marele Dickens (Povesti cu fantome, The Signalman and the Ghost at the Trial, The Haunted Man and the Ghost’s Bargain, Christmas Ghost Stories, The Haunted Man, The Haunted House, No. 1 Branch Line: The Signal Man) nu au reprezentat doar pura imaginatie a scriitorului, acesta plangandu-se in repetate randuri ca a trait experiente paranormale, inclusiv intalniri cu fantome. In ciuda acestui fapt, nu s-a alaturat Miscarii Spiritiste, desi a sprijinit-o in demascarea unor falsi mediumi. Adevarat sau nu, cert este ca stafia lui Dickens a fost raportata in apropierea cimitirului Sf. Nicholas, unde scriitorul dorea sa fie ingropat.

William Crookes (1832-1919)
»De numele lui se leaga inventii precum tuburile cu catod rece sau spectrometrul. In ultimii ani ai vietii, se ocupa de stiintele oculte si spiritism, mai exact de fenomenologia spiritismului. In al doilea supliment al lui Grand Dictionnaire du XIXe siècle (Larousse), se poate citi ca Sir William Crookes a pus multa râvna spre a-i face pe membrii Royal Society sa admita ca trebuie sa se studieze „oficial si serios“ fenomenele de spiritism, in legatura cu care el capatase convingerea ca erau produse de o forta inteligenta si imateriala. Desi a comunicat acestei societati rezultatul cercetarilor proprii, el nu a gasit intelegerea dorita si a supus atunci chestiunea Societatii Britanice pentru Dezvoltarea Stiintelor, tot fara rezultat. A perseverat si, in cele din urma, s-a bucurat de o acceptare mai mult decât favorabila a fizicienilor spiritualisti, precum Sir Oliver Lodge (1851-1943) si Sir William Barrett (1844-1925).

Arthur Koestler (1905-1983)
»Nuvelistul, jurnalistul si criticul britanic de origine maghiara a scris in toata cariera sa 38 de carti. De-a lungul vietii sale zbuciumate (a trait in Austria, Palestina, Germania, Franta si Anglia, a fost prizonier de razboi de doua ori), a experimentat trairi paranormale, inclusiv vederea unor fantome. Koestler s-a preocupat de cercetarea acestor fenomene si a donat averea sa Catedrei de Parapsihologie a Universitatii din Edinburg, creand totodata Fundatia Koestler, pentru a promova acestei studii. Viziunea sa despre moarte a fost ciudata, scriitorul alegand sa-si puna capat zilelor alaturi de sotia sa, printr-un ritual de eutanasiere.
 

Cea mai sigura cale de a vedea o fantoma este sa fii terifiat de stafii. Una dintre cele mai mari frustrari ale vanatorilor de fantome este ca acestea nu le apar decat persoanelor carora le este teama. Este evident ca unui vanator nu-i ingheata sangele in vine la vazul sau auzul enigmaticelor spirite. Cinicii sustin varianta ca fantomele exista doar pentru cei care cred in ele, deci doar in imaginatia lor. De cealalta parte, stau marturiile unor persoane ingrozite de fiintele bizare pe care le-au vazut. Noi cercetari, facute de o echipa de la Clinica Mayo din Minnesota, sugereaza ca ambele variante pot fi adevarate. Dr. Michael Silber si colegii sai au examinat pacienti care sustin ca au fost martorii unor intamplari de acest gen.

Echipa a fost uimita sa constate ca majoritatea celor studiati au avut viziuni similare timp de cateva minute: figuri si trupuri de oameni, distorsionate, care umbla noaptea prin case. Cautand alte puncte comune, specialistii au constatat ca unul din trei pacienti sufera de anxietate, fapt explicabil pentru misterioasele aparitii. In iulie 2005, in ziarul Sleep Medicine din SUA a aparut un articol in care se explica de ce oamenii demoralizati, carora toate zgomotele din jur li se par bizare, au tendinta de a vedea fantome sau de a crede in existenta lor, in timp ce vanatorii de fantome inraiti nu vad nimic…
 

Multi au auzit de Romania prin prisma infricosatoarei povesti a vampirului Dracula, vampir care are ca background figura  domnitorului Vlad Tepes. Vestit pentru cruzimea cu care isi pedepsea dusmanii si nu numai, „Drakulya“, cum semna voievodul, l-a inspirat pe scriitorul irlandez Bram Stoker, care a creat, in 1897, personajul Dracula.

De atunci si pana astazi, Dracula si Transilvania au devenit subiectul a peste 750 de filme artistice, documentare sau nuvele inspirate de romanul scriitorului irlandez. Turismul romanesc exploateaza aceasta legenda pentru a atrage cat mai multi vizitatori, desi romanii considera ca este o jignire faptul ca un domnitor e taxat de o lume intreaga drept vampir. Totusi, Dracula nu este singurul caz mediatizat. De curand, cu ocazia cererii de retrocedare a castelului de la Campina, a revenit in atentia publicului povestea stafiei Iuliei Hasdeu, fiica scriitorului Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Castelul a fost construit in memoria Iuliei, rapusa de tuberculoza la doar 19 ani. Astfel, in 1893, tatal incepe constructia la dorinta spiritului Iuliei. Castelul este un mic templu dedicat acesteia. In camera de spiritism se afla si astazi: o masuta de spiritism cu incrustatii de sidef, trei scaune de forma triunghiulara si un vas de bronz. In toate incaperile exista cate o lampa de fier in forma de cruce, care, mai demult, avea margele de chihlimbar – firul ce leaga sufletul individual de sufletul universal. Uimitoare este gaura din peretele biroului, pe unde „patrundea“ duhul fetei. Dupa fiecare sedinta de spiritism, carturarul scria despre cele intamplate. Cateva dintre legendele locale au fost publicate in revista Cosanzeana din Brasov, dupa 50 de ani de la moartea fetei:

„Noaptea, dincolo de portile ferecate ale Castelului, se aude Iulia cantand la pian. Se mai aud strigatele de bravo si aplauzele batranului tata. Uneori, se aude muzica de pian si ziua.“

„Nimeni nu calca prin fata castelului. Oamenii trec pe partea cealalta a strazii si se inchina. Cei aflati prin vecinatate au cerut primariei ca Hasdeu sa fie mutat si casa stafiilor sa fie daramata.“

„Ne-am suit in copac si am stat ascunsi toata noaptea. N-am vazut cand a intrat stafia in cladire, dara la cantatul cocosilor, d-soara Iulia a iesit pe terasa din stanga. Era imbracata in rochie alba, avea flori de margarete in brate si parul prins in coc cu o stea. A doua zi dimineata, cateva fire de margarete au fost gasite de maturatorul de strada langa gardul castelului. Era in septembrie, margaretele disparusera demult. Si dl vardist spune ca este adevarat.“

Desi unii cred ca spiritul Iuliei este inca viu si bantuie castelul, autoritatile au negat orice afirmatie de acest gen, iar pentru inscrisurile de dupa sedintele de spiritsm explicatia a fost: „Chinurile unui tata indurerat de moartea fiicei sale“.
 

Chiar si in cantitati mici, droguri precum LSD pot provoca halucinatii. De ce apar acestea? Din cauza unui dezechilibru intre cele doua regiuni ale creierului. O alta cauza a perceperii fantomelor sunt iluziile optice. Imaginile care se formeaza in spatele retinei sunt, cateodata, confuze si lipsite de relief. Creierul „se straduieste“ sa interpreteze cat mai corect aceste informatii, insa, daca scena se petrece la mare distanta, dupa o curba, noaptea sau pe timp de ceata, exista posibilitatea interpretarii incorecte a imaginii.
 

Tara Galilor. Castelul Caerphilly din Cardiff a fost vizitat de o tanara doamna care zbura din turn in turn si de soldati care patrulau. Chiar si astazi, personalul nu se incumeta sa urce in turnul steagului, pentru a nu fi surprinsi de parfumul femeii. Castelul Coch din Cardiff: doamna Griffith a murit de suparare (la propriu) dupa ce fiul sau a cazut intr-un lac fara fund si inca isi mai cauta baiatul prin castel si prin padurile din apropiere. Castelul Dunraven din Glamorgan: inainte de cel de-al doilea Razboi Mondial, era „vizitat“ de o doamna in varsta, mica de statura, imbracata in rochie albastra, care mirosea a mimoze. Anglia. Castelul Hurst din Hampshire se confrunta cu stafia unui calugar. Okehampton, Devon: sufletul unui caine negru nu si-a gasit inca linistea. Castelul Arundel din Sussex: „omul albastru“ rasfoieste cartile din biblioteca inca de pe vremea regelui Charles al II-lea. Mintile celor din castelul Cadbury din Somerset sunt tulburate de stafia unui calaret cu o torta. O femeie fara cap apare langa zidurile castelului Corfe, Dorset. Regina Elisabeta I inca citeste in biblioteca de la Windsor, Berkshire.

Scotia. Aldourie, Inverness & Nairn – o doamna cu parul carunt se mai plimba din cand in cand prin „vesnica“ sa locuinta. Barcaldine, Argyll & Dunbartonshire – Donald Campbell a fost ucis in parcul castelului, iar spiritul sau ii „cauta“ si acum pe vinovati.